Esti sirena cu ochii albastri ca-mi da culoare,
Ma doare cand aud al tau cantec de departe,
Ma doare ca nu pot sa te am aproape.
Acum doar in vis in bratze te strang,
Iar marea involburata ma invatza sa plang,
Cand ma trezesc si nu te am in fatza,
De asta incepe dureros orce dimineatza.
Ascult int-o scoica si aud vocea ta mereu,
Vocea care ma face sa nu mai fiu eu,
O voce superba de inger ce-mi da fiori,
O voce ce-o vreu,perdut printre mii de flori.
Esti superba si ma tragi in ale marii mreje,
Desi soarele in rozi vrea sa ma protejeze,
Eu vreau sa raman legat de ochii tai albastrii,
De mare,pierdut mereu printre astrii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Sufletul ce-ti spune?