Unde nu exista atat stres si atatea probleme,
Unde vorbele te iubesc chiar insemnau ceva,
Unde nu auze-ai ca te barfeste cineva.
Acum o lume noua mereu in schimbare...
Nu mai vezi campuri de flori,vezi din beton o floare...
Si asta doare,doare tot mai tare cat totul dispare,
Si vezi in urma doar o lume ce rost nu are.
Ai multumesc celui de Sus ca stiu sa iubesc,
Ca stiu sa traiesc,ca nu am uitat cum sa zambesc,
Ai multumesc ca mi-a dat un inger la fel ca mine,
Ce ma iubeste si-o iubesc si ea stie prea bine.
Sufletul nu moare doar calatoreste din generatie in generatie...
Si te face sa razi,sa iubesti,sa traiesti si toate astea cu gratie,
Lume noua,minti inchise,lumini stinse si cateva minti inca aprinse,
Ce n-au uitat,ce inca scriu,ce inca mai astern pe foi vise.
Adaptat ca aparenta,dar altfel in esenta,
Intr-o lume in care nu mai e pic de decenta,
O lume care nu mai da poieti nemuritori,
Dar ai transforma din genii in muritori si cersetori.
cat adevar!!!.....
RăspundețiȘtergere