Ploua si soarele astazi nu-mi zambeste,
Trupul meu greu langa tine nu se trezeste,
Sufletul e un desert trist si rece,
Iar norii negrii de pe cer nu vor sa plece.
Dar o sa-i alungi tu cu zambetul tau,
O sa-mi faci iar cerul albastru fara pic de rau,
O sa-tzi soptesc iar cat te iubesc,
Cat dor mi-a fost si cat de mult te doresc.
Sper sa nu mai gresesc,sa fac totul bine,
Sper sa pot fi macar cu sufletul langa tine,
Pentru ca esti divina,acolo in sufletul meu,
Esti ingerul meu si asa va ramane mereu.
Cu aripi mari as vrea sa ma invelesti,
Sa-mi zambesti si sa-mi spui ca ma iubesti,
Sa ma privesti in ochii mei caprui,
Sa simt ca esti langa mine,ca nu sunt al nimanui
Cum ai putea, iubitul meu, sa fii al nimanui?, cand tu esti al meu, cand iti completez sufletelul si gandurile cu putinul pe care il am si eu. Chiar si daca ma vei indeparta ..., intotdeauna iti voi pastra si vei avea locul tau, sa simti niciodata ca esti singur si al nimanui... Si incerc sa-ti ofer tot ceea ce este mai frumos, cat sa vezi ca viata poate fii si frumoasa, chiar daca sunt multe lipsuri.
RăspundețiȘtergereNu am o bogatie materiala, dar iti pot darui o bogatie sufleteasca care sa-ti umple sufletul, asa cum primavara umple copacii cu muguri verzi si intreaga natura cu zambet si culoare. Sunt, intr-adevar vremurile grele cu mult frig, cu perioade de furtuni, de ploi, de cer inchis si intunecat... dar in sufletele noastre trebuie intotdeauna sa rasara soarele, chiar daca afara e toamna si cad frunzele, chiar daca afara ninge viscolit.
Ti-as tese covor de frunze aurii, sa stiu ca asa nu vei mai suferii, ca pe chipul tau se va contura schita unui suras simplu, stins, dar nascut din suflet pur. Te-as imbraca cu sufletul meu, sa nu simti cand incepe a viscoli, si a nu se depune in sufletul tau gingas inghetul, sa ramai stanca de gheata, impietrit. Te-as vedea mic copil, ce se uita inocent la cerul larg si isi intreaba destinul : "Oare, maine ce imi vei mai oferii?"
Am sa-ti trimit de aici, de departe, mii de zambete purtate pe praf de stele cazatoare, sa se presara in sufletul tau, sa vezi cat te iubesc si cat imi este de dor de tine... Si totusi sunt mereu acolo, si ma ascund in ochii tai caprui, sa iti soptesc noaptea la ureche, ca nu esti al nimanui...